Corneea este partea exterioară, frontală a ochiului, cu aspect clar, ce are în mod normal formă rotundă. Este o structură deosebit de importantă a ochiului deoarece este responsabilă pentru refractarea celei mai mari părți a luminii care intră în ochi, și implicit a formării imaginilor.
Keratoconus este o patologie oculară care avansează lent și în care corneea își modifică forma sa inițială normală, rotundă, se subțiază şi începe să se bombeze în formă de con (de unde și denumirea afecțiunii). Astfel, o cornee bombată, deci neregulată, va cauza formarea de imagini neclare.
Vederea încețoșată cauzată de keratoconus (mai ales în stadiile avansate) este diferită de cea cauzată de alte vicii de refracție precum miopia sau hipermetropia. În stadiile avansate, corectarea vederii cu ochelari sau lentile de contact poate fi dificilă sau chiar imposibil de realizat.
Keratoconus poate apărea la unul sau la ambii ochi și afectează 1 persoană din 1000.
Poate debuta în timpul adolescenţei sau după împlinirea vârstei de douăzeci de ani.
În primele etape de keratoconus, boala poate provoca vedere încețoșată şi distorsionată. Persoanele cu această afecțiune pot, de asemenea, începe să observe o sensibilitate crescută la lumină. Este comun pentru aceste simptome să apară la adolescenți, dar şi după împlinirea vârstei de 20 de ani.
Keratoconus poate evolua în ani sau chiar zeci de ani și apoi încetinește sau se stabilizează. Debutul timpuriu al bolii este un indiciu că boala va fi mai gravă. Este de asemenea posibil ca fiecare ochi să fie afectat în mod diferit.
Nu lăsați keratoconus să avanseze, mergeți la control de la primele semne și simptome ale care ar putea să indice această afecțiune a ochilor – vedere neclară, distorsionată care necesită schimbarea frecventă a corecției, sensibilitate crescută la lumină, iritație și oboseală a ochilor, dureri de cap și de ochi.
Diagnosticarea bolii în stadiile inițiale nu se poate face printr-un consult oftalmologic de rutină. Va trebui să apelați la un cabinet specializat pentru a face anumite teste diagnostic: topografie corneană (cu ajutorul unui aparat numit topograf, care va realiza ”harta” corneei dumneavoastră), skiascopie sau keratometrie computerizată.
